Acesta este un blog dedicat oamenilor pasionați de călătorii și de fotografie. Îmbină amintirile cu arta, glumele și voia bună cu un mod de viață și, dacă viața tot este o călătorie, atunci fă-ți bagajele și viziteaz-o!

vineri, 8 martie 2019

Fotografi Hai-hui prin Apuseni




        Am vizitat, de-a lungul timpului, multe locuri și zone din România. Dintre toate, însă, unul singur ne-a furat, cu adevărat, inima: Apuseniul. Căldura din sufletul oamenilor, binețea pe care ți-o dau prin acel călduros: "Doamne ajută! ", caracterul frumos de român, omenia nealterată de schimbările societății, îți dau impresia că timpul a stat în loc. Un colț de Rai, îmbrățișat de îngeri, meleaguri cu suflete curate, în pofida vieții dure de munte, pe care aceștia o duc cu demnitate și mândrie. Un loc în care casele tradiționale încă mai există, unde oamenii gospodari îndură iernile grele, pregătindu-și din vreme nutrețul pentru animale, meleaguri de poveste care te fac să spui: "Sunt mândru că sunt român! ".

                               



Foto: Todoran Florin

Foto: Todoran Florin

Foto: Ilies Mircea

Foto: Todoran Florin

Foto: Alexandru George

Foto: Flaviu Negru




























      Aici, banul nu are valoare. "Pita" "cea de toate zilele", hrana dată de animale, bunătatea, respectul și, mai presus de toate, Dumnezeu, sunt valorile cele mai de preț pentru oamenii locului. "Numai Dumnezeu știe ce va fi și cât e viața omului și totul se face cu voia Lui"- ne spunea o bătrânică, din inima Apusenilor. Aici, comunele se întind pe suprafețe mari. Ici-colo se zăresc casele și fânarele, stânele ori căpițele de fân. Gospodăriile sunt la depărtare una de cealaltă, oamenii parcurg zilnic kilometri întregi pentru a-și procura apă ori pentru a-și hrăni orătăniile. De te încumeți să mergi pe dealuri, vei descoperi, călătorule, sate retrase, izolate, cu patru-cinci case, unde oamenii își duc traiul, nestingheriți de agitația și aglomerația orașelor, unde știrile de ultimă oră ajung din vorbă în vorbă și unde televizorul ține loc de Cinema. 

      Acolo unde civilizația nu pătrunde, sufletele rămân umane. Acolo unde politica, războaiele lumii, criza economică nu perturbă traiul și preocupările omului de rând, sufletul este la fel de neîntinat, ca odinioară. 

      "Românii nu au fost niciodată conduși de români", ne spune un bătrân, într-o doară, în timp ce noi zâmbeam tacit. "Păi ce, nu-i așa? Acum cine e?".. Iohannis-zicem noi. "Ei, vedeți? Un neamț"- spune bătrânul care confunda funcțiile în stat, cu o naivitate blândă. 

      Cândva spuneam că civilizația și dezvoltarea societății au născut o adevărată junglă. Astăzi mi s-a confirmat încă o dată faptul că latura umană și bunătatea sunt cu mult mai prezente într-un mediu sălbatic decât într-un mediu- chipurile -civilizat. 

      V-aș putea vorbi ore sau chiar zile întregi despre oamenii acestor locuri, despre bătrâni ce-și cresc strănepoții, adunând fâneața ca odinioară, în care cu boi, despre bătrâne care fac totul numai cu voia Celui de Sus, despre cei care îți întind fructe sau ulcele cu lapte să bei, doar dacă le-ai zis Bună ziua, fără să ceri ceva, despre oameni care locuiesc în case autentic tradiționale de zeci de ani și nu se plâng de traiul greu. Aș putea face foiletoane despre satele în care expresia "Dumnezeu să vă binecuvânteze" ține loc de urarea arhetipală: "Drum bun!", despre peisajele ce-ți taie răsuflarea indiferent de anotimp, despre Apuseniul ca Răsărit în sufletele oamenilor. Dar, decât să povestesc, mai bine vă invit să descoperiți oamenii și locurile acestea.


Foto: Gina Bochis

Foto: Alexandru George

Foto: Gala Alina

Foto: Raul Bambu














      Tot Apusenii ne-au transmis, cândva, la intrarea în țară, cel mai frumos mesaj, pe care ni-l repetăm ori de câte ori revenim pe plaiurile natale: "Nu uita de unde ai plecat", mesaj scris pe o poartă sculptată din lemn, aflată în Poiana lui Horea. Nu, nu am uitat și nu vom uita niciodată! Cum am putea uita plaiurile care ne-au răpit sufletul? Cum am putea uita focurile de tabără, liniștea nopților senine, dealurile care ne-au primit mereu părintește...ACASĂ ?


                                      


                                      








Următoarele fotografii sunt realizate de Hámos Gyõzõ











FOTO: Flaviu Negru







































Fotografii realizate de: Alexandru George, Flaviu Negru, Gala Alina, Gina Bochis, Todoran Florin, Raul Bambu, Hámos Gyõzõ.

Text: Irina

**Dacă am ratat pe cineva, avem rugămintea de a ne spune. Nu este cu rea intenție. Mulțumim de înțelegere. Totodată, orice sugestie aveți, pentru această postare, fotografii de adăugat, etc, ea este mai mult decât binevenită**

Niciun comentariu: